I can't get better than this

:X

Spitalul de Urgenta - Lansare album FPS

Nici nu stiu cum sa incep. Mi se aplica acum un vers dintr-o poezie portugheza "Quem sente muito, cala" ("Cine simte mult, tace").

Locatie: Silver Church

Ziua: 16/10/2009

Orele: 22:00

Imprejurari: Prietenia, o masa, bere si tigari.

Stare de spirit: Entuziasm maxim. ("arati ca un copil care asteapta Craciunu'!")

Comentarii: Concertul a inceput la "orele 22:00 trecute fix"...cat sa crapi de nerabdare!

Aseara a avut loc un "happening". Un happening de nota 10. O sa incerc sa descriu macar putin din ceea ce-a fost aseara cu riscul de a fi nemultumita de rezultat.

Aseara a avut loc lansarea noului album Spitalul de Urgenta. Vedeta serii s-a lasat un pic asteptata, dar atmosfera a fost intretinuta de catre Capriccio si Vank si apoi de un monolog al lui Cove pana la marea sa aparitie pe scena.

Si apoi...momentul mult asteptat! Nebunul nebunilor (inca nu inteleg de ce nu se cheama formatia "Spitalul 9") si-a facut aparitia. Dan Helciug e un bulgare de energie care arde la temperaturi critice. Un "malac" (asa-l numea Mitica de Bucuresti, o sa spun cate ceva si despre el) a carui veselie topeste pana si un iceberg (eheee, daca era el pe Titanic...! *ca tot s-a facut o gluma in legatura cu Titanicul*), a carui energie si caldura sunt debordante si a carui prezenta nu poate decat sa te faca sa-ti dai seama ca inca mai exista si oameni de valoare in Romania, chiar si in "sotietatea" de azi.

Concertul a fost un amestec de trecut cu prezent, de visare dulce cu realitate crunta, de sarcasm in cantitati industriale, mai urlat din toti rarunchii, mai spus subtil, de scarba si iubire, de melodii vechi si melodii noi...

Concertul a fost un urlet de trezire la realitate, a fost o evadare intr-o lume de poveste...si aici intervine prezenta lui Mitica de Bucuresti. Mitica de Bucuresti era o papusa care bea bere si canta romante si cantece de jale de pe vremea cand oamenii inca mai credeau in sentimente si aveau anumite convingeri morale. Partea asta a fost cea mai amuzanta din tot concertul. Dan Helciug e un actor desavarsit, categoric. Iar umorul lui fin e ametitor.

A fost prima oara cand am fost la un concert Spitalul de Urgenta. Prima oara cand il vedeam pe Dan Helciug de la 3 metri distanta. Si cand il vedeam pe scena, aveam impresia ca el asta face non-stop: isi expune sufletul. Aveam impresia ca el coboara de pe scena doar atunci cand are vreo nevoie biologica si atat. Aveam impresia ca pe scena nu se afla doar un artist pe care sa-l admiri pentru voce sau prestatie, ci un om, un om de la care ai ce invata, un prieten...

Bineinteles, ca trebuie sa-i mentionez si pe ceilalti componenti ai trupei care-i sunt complementari lui Helciug. Fiecare e maestru in a-si face publicul sa fie fascinat de performantele lor. Pacat ca nu mai e si Craciunesu...

In fine, bineinteles ca tot ce-i frumos are si un sfarsit. S-a cerut un singur bis, din pacate. Dar, concertul a fost superb. O singura doleanta am, si anume ca nu au cantat si "Rupt". Dar nici ca mai conta. Cand m-am intors la masa, starea pe care o aveam era de Craciun + Paste+ zi de nastere...

Ma bucur ca nu am facut poze. Oricum am fiecare secunda intiparita pe retina...

Si in incheiere, trebuie sa mentionez si partea amuzanta. Toti membrii trupei plecasera, numai Helciug nu mai aparea. Si eu vroiam sa-i cer un autograf. Si tot asteptam sa apara. Pana cand un prieten m-a luat frumos de manuta si ne-am dus spre "camera magica". Mi-a deschis usa si m-a impins inauntru. Bineinteles ca n-am fost in stare sa scot un sunet. Am intins doar carnetelul si pixul. "Pentru cine?" "Pentru mine!". Evident, in momentul ala, personajul din fata mea, care-mi parea un colos, iar eu o fetita de 13 ani, a inceput sa rada. "Adica...cum te cheama?"...Cine ar da mana cu tine si ti-ar multumi ca ai venit?

"Pentru Andreea

Cu drag

Dan Helciug,

Un celebru anonim"

Concertul asta a fost o experinta orgasmica intelectual!

Just brilliant

Tarantino's mind

I have a feeling

Ma amuz gasindu-ma intr-o stare din aia de energie maxima. Lumea ar putea sa se destrame in jurul meu, ca eu as dansa si-as topai in continuu. Am chef. De orice. E senzatia aia ca pot sa le fac pe toate. Sa-mi rezolv sau sa-mi indrept toate probleme. In seara asta pot sa contruiesc o lume intreaga. In seara asta pot sa fac orice, am energie cat pentru un an intreg, in seara asta simt ca timpul ma asculta si ca se va dilata cat ii voi cere eu. In seara asta as vrea sa cunosc toate secretele lumii. Simt ca as putea...As putea sa fac absolut orice!

In seara asta, lumea e a mea.

Pai, nu-i asa?

Tocmai ce-am primit pe mess o chestie bestiala. Here it goes:

Cum sa termine un student anul?
Nu! Nu este vina unui student daca repeta anul sau are foarte multe restante, pentru ca anul are numai 365 de zile. Iata analiza unui an academic:

1. Duminici - 52 duminici intr-un an, care sunt zile de odihna.
Mai raman 313 zile.

2. Zile de vara 50, când vremea este foarte calda si este greu de studiat.
Mai raman 263 de zile.

3. Sunt 8 ore zilnic de somn inseamna 122 de zile.
Mai raman 141 de zile.

4. Mai e o ora zilnic de sport (buna pentru sanatate) inseamna 15 zile.
Mai raman 126 de zile.

5. Iar 2 ore zilnic pentru mâncare si alte delicatese (mestecate corespunzator) inseamna 30 de zile.
Mai raman 96 de zile.

6. O ora de palavre (omul este o fiinta sociala) inseamna 15 zile.
Mai raman 81 de zile.

7. Zile de examen pe an - cel putin 35 de zile.
Mai raman 46 de zile.

8. Sarbatori si zile libere - 40 de zile.
Mai raman 6 zile.

9. Zile in care bolesti - cel putin 3.
Mai raman 3 zile.

10. Filme si distractie cel putin 2 zile. (Trebuie sa te mai si distrezi!)
Mai ramane 1 zi.