Thursday, October 18, 2007

Queen spirit !

Nu credeam ca Bucurestiul imi va putea oferi vreodata o stare de fericire, in sensul de extaz...Am fost cu un prieten sa-si ia permisul de conducere (tip A; congrats!) si am mers pe jos pana la Stefan cel Mare de la Mosilor...sapaturi, sapaturi si...iar sapaturi.Vorb-aia, nici un razboi nu ar fi lasat strazile si trotuarele in halul asta...Ma rog, nu despre asta vreau sa vorbesc...
Si, la un moment dat am ajuns la fantana din fata "Parcului Circului de Stat", unde sunt bancute si apa fantanii e extrem de vioaie si jucausa.Si m-am oprit dintr-o data, fara sa-mi dau seama de ce...Pentru ca ma fascina apa, care parca dansa pe ritmul melodiei "Bohemian Rhapsody"...de-asta ma oprisem, pentru ca se auzea muzica Queen de undeva din iarba (ma rog, era pus gazon intr-un anumit loc, deci banuiesc ca acolo erau puse boxele)...
Apoi, la intoarcere, era "Love of my life"...si evident, trebuia sa stau pe bancuta, sa ascult cantecul apei pe muzica si versuri de una bucata formatie legendaro-geniala si sa las soarele sa-mi dezmierde pana si cele mai sumbre ganduri...Dar am fost smulsa cu brutalitate din micuta lume pe care mi-o creasem de catre colegul meu, dar si de sunetele asurzitoare provocate de claxoanele soferilor care stateau in aceeasi intersectie de vreo 10 minute...
Oricum, ca tot e campania aia cu "De ce iubim Bucurestiul?", uite, asta e un motiv cat se poate de intemeiat...

Friday, October 05, 2007

Supararea cand imi vine...

Picioare umflate, durere de spate, oboseala acuta (coafura mea rezista!)... Solutia pentru a uita de toate : parodie LOTR.
Nu stiu daca sunt eu subiectiva (nu-i cunosc decat pe cativa din cei ce joaca si nici nu-i cunosc prea bine), dar filmuletele astea mi s-au parut geniale si am ras cu lacrimi la anumite faze...si ideea e ca ei au reusit fara niciun ajutor din partea altcuiva...
Cum vad ca in ultima veme se infiinteaza tot felul de programe pentru tineri, cred ca ar fi o idee buna ca regizori si actori cu experienta sa-si imparta cu ei (si altii ca ei) intelepciunea si sa-i mai invete cate ceva si statul (or anybody in this country) sa-i finanteze...Poate oi fi eu nebuna, dar m-am saturat ca potentiale mari talente sa nu aiba nicio sansa din cauza ca traim in tara in care traim...

Am i appealling to anybody?Huh...?No...?Going once, going twice...nimeni?
Ma gandeam io...dar mai speram ca inca sunt oameni care mai vad si altceva decat lungul nasului, firma (straina) a hainelor, luxul masinilor, banii fara numar si interesul propriu...Multumesc, Romania pentru oportunitatile pe care ni le oferi...! *straight face*

P.S.: Postul nu ar fi trebuit sa fie asa, dar m-am enervat pe parcurs...Imi cer scuze!