"Motor! Actiune!"Asa am inceput,
Am jucat; ce dramatic!, ne-am tot prefacut,
Am zburat, am cazut, o luam de la-nceput;
Dar n-aveam control, din start era totul pierdut.
Riscam tot, ne-aruncam fara a ne lua avant,
Nu stiam ca suntem doar praf de stele in vant,
Ne zdrobeam, ne frangeam, eram fragili ca un gand,
Eram tare naivi, pierdeam, totul dand.
"Dupa furtuna, iese soare!", asta toti o stiam,
Asteptam si credeam si-apoi iar asteptam;
In sala de-asteptare, masca fericirii tot probam,
Pana cand dupa furtuna venea uragan; si-oboseam.
"Totul va fi bine."Asta am vrut mereu sa sper
Si speram, pan' sa aflu ca e tot efemer;
Desi tindeam spre pamant, ma reflectam in cer,
Si ma-ngropam cu moralul, stiind ca nu mai am ce sa-i ofer.
Si-asa am trait, retrait, jucat la infinit,
Iar trupul si sufletul la extrem le-am folosit;
Cand toate si tot, noi si eu am obosit,
Se aude: "Taiati!" si salvatorul "Sfarsit!"
No comments:
Post a Comment