Is everything breaking apart?

Observ pe zi ce trece ca totul se schimba.Ca lumea se schimba.Ca cei din jurul tau nu sunt asa cum credeai.In unele situatii e bine sa descoperi asta, sa realizezi ca oamenii cu care nu ai fi vrut nici in ruptul capului sa interactionezi, ajung sa-ti fie cei mai buni prieteni.Apropo de buni prieteni...the fiends are gone and lost forever!And this hurts like hell.Si nu stiu daca mai pot face ceva ca sa schimb asta.Simt nevoia sa beau vin, Metaxa, vodka, sampanie, orice...sau sa fumez o tigare mentolata (not addiction, cum vor crede multi).Vremea e de vina, cred.Si simt nevoia sa injur (cum faceam ieri, in timpul MID-ului), sa iau pe cineva la bataie(cea mai indicata as fi eu).Desi sunt constienta ca asta n-ar ajuta cu nimic, simt nevoia sa fac ceva ca sa nu ma mai simt vinovata; vinovata in legatura cu ce, nu stiu...cu tot, probabil.Oricum, n-am nevoie de motive ca sa iau pe cineva la bataie, sa vorbesc singura prin autobuze, sa rad sau sa plang pe strada cand merg singura (daca-mi aduc aminte de lucruri care la momentul respectiv m-au afectat si inca n-am putut trece peste ele!).Ma bucur ca momentan ma simt bine...fizic.Dar o sa remediez situatia si-o sa-mi revin la starea obisnuita de rau.Cel mai neplacut e ca cea mai draga persoana sa se simta foarte rau si plangand sa-ti spuna ca-si doreste sa moara ca tu si cei din jur sa poata fi in sfarsit fericiti.Si tu sa nu-i poti spune ca nu ai cum sa-ti doresti asta, ca nu ti-ai dorit asta niciodata si ca daca va certati zilnic asta e doar din cauza diferentei de varsta si a faptului ca tu esti in perioada de rebeliune a adolescentei...Dar ale dracu' cuvinte daca vor sa iasa!

P.S.:Asa ca...daca ma vedeti cu o fata de om turbat, nu-mi stati in cale pentru ca nici macar eu nu stiu cat de urat pot reactiona si asta se intampla doar fiindca simt ca viata mea se cam duce dracu' pe apa sambetei...

P.P.S.:Incercati sa ignorati acest post(eu simteam nevoia sa-l scriu, puteti sa nu-l cititi!)